Mostra de civilizatie made Galati


Daca m ar intreba cineva cum as caracteriza sau defini orasul Galati, sincer nu as sti ce sa ii raspund. Si aici ma refer la oamenii care locuiesc in diferite cartiere, unele din ele cu o populatie mai imbatrinita iar alte cartiere cu galateni care au devenit someri cam pe la 40 de ani si au copiii care sparg seminte in fata blocului, pe scarile de ciment, si eventual mai beau un suc sau o bere la cutie. In timp ce vorbesc foarte frumos. Lucrurile acestea le am vazut cu ochii mei si le am trait cam timp de 3 zile, fiind vorba de cartiere gen Micro #9, Micro 38, in zona strazii Aurel Vlaiicu, unde au venit acum citeva zeci de ani oamenii pamintului sa construiasca fabrici si uzine.  Unele s au inchis, unele si au redus capacitatea de productie, unii din galateni pur si simplu au dorit sa devina someri , cum este cazul celor care au lucrat la Combinat dar nu au plecat la tara, , insa partea proasta este ca toate aceste lucruri si au pus amprenta asupra a ceea ce se intimpla si aici ma refer la gradul de civilizatiegramadagunoi. De parca ar fi doua lumi. Lumea cu o alta mentalitate, este drept ca este vorba de oameni mai in virsta, care locuiesc in cartierele TIglina, o parte din Mazepa si in centru si o alta lume care sta in celelalte zone, dar sa nu generalizam, care sta seara pe scara blocului, bea o bere, sparge niste seminte , asculta muzica la maximum , are cerceii si tatuaje, lucru  cu care eu nu am nimic deoarece e chestie de guist, si care asculta muzica cit se poate de tare. Cu fundul stind pe afisele publicitare de la diferite magazine.gunoi2 Cind se plictisesc, si dupa ce si au terminat tot limbajul elevat, pleaca acasa lasind mizeria pe scara blocului, cojile de seminte sau chistoacele de tigari chiar linga scara. care trebuie strinse zilnic de cei care se ocupa de curatenie. In Tigline nu vei vedea asa ceva dar e si normal deoarece pensionarii nu beau bere la cutie, nu asculta muzica data tare si nici nu stiu sa injure. Sau gresesc, se poate vedea la Complexul Francezi, unde nu prea vine nimeni sa ii deranjeze pe cei care se simt bine in felul lor acolo.  Cam asa arata o zi din viata unui oras cindva cosmopolit, in care doamnele si domniii se plimbau frumos pe o parte a strazii iar cei care venisera de la tara sa ridice fabrici si uzine, wikingii, asa cum mi a spus raposatul tata ca li se spunea, mergeau pe celalalt trotuar. Vremea a trecut , lucrurile s au schimbat, in bine sau nu decide fiecare. Marele meu of ramine faptul ca nu reusim sa elaboram de atitia ani o strategie de dezvoltare economica a acestui oras, care sa cuprinda si portul,  sa facem din Faleza un punct de atractie pentru cei care ar veni cu navele pe Dunare, sa redevenim poate ce am fost odata. Dar sa facem si niscai drumuri, locuri de munca si sa demonstram ca putem fi si altfel.. NU sa aruncam gunoaie pe jos, sa facem mormane de crengi pe care sa le lasam unde ne vine noua mai bine, si sa  ne implicam atunci cind dorim ceva pentru dezvoltarea acestui oras, nu doar sa organizam un miiting fara efect sau sa ne plingem pe retele de socializare. Dar totul porneste de la educatie, comunicare eficienta si sa intelegem ca lumea e intr o continua schimbare  . Magda CONDOS

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s