Frînturi din viaţa în noul Galaţi


Cine spune că viaţa în noul Galaţi poate fi plictisitoare se înşală amarnic, deoarece cîteodată poţi avea parte de experienţe mai mult sau mai puţin plăcute. Cel puţin aşa mi s- a întîmplat mie zilele trecute, cînd ieşind din casă cu nepoţii, era într-o joi seara pe la ora 20, 30 am avut ” plăcerea ” ca în faţa mea , la circa 5 metri, să văd încăierîndu-se circa 6 cîini, lucru care i-a speriat pe nepoţii mei care au început să plîngă. Mi-am continuat curajoasă drumul pentru a- i duce acasă pe cei mici  iar soarta mi l –  a scos în cale pe domnul preşedinte al CJ, Nicolae Dobrovici Bacalbaşa, mare iubitor de animale ceea ce este de apreciat , care îşi plimba cîinile pe numele Rolda , fără să aibă nici el măturică sau făraş pentru a strînge dacă animalul face nevoile, chit ce este hotărîre de CL  pe care recunosc că nici eu nu o prea respect. Nu de alta dar nici nu am văzut în cartierul în care stau de luni bune picior de poliţist local care să patruleze prin cartier , deci pot să îmi dau o bilă neagră şi mie. Deşi nu pot să mă gîndesc şi că poate oamenii care asigură ordinea patrulează în cartier la anumite ore cînd nu îi văd eu.  În drumul spre locuinţa nepoţilor mei , adică spre un bloc situat lîngă Şcoala 2, am trecut pe lîngă o baterie de garaje, unele din ele fiind deschise iar posesorii lor stăteau în faţă pe un scăunel la un pahar de vorbă unul cu altul. Mi-am aruncat privirea scurt la unul din garajele deschise şi vă jur că nu am văzut urmă de maşină înăuntru ci tot felul de scule de tîmplărie, borcane oricum nişte obiecte care nu aveau în clin nici în mînecă nici măcar cu o bicicletă. După ce am mai ocolit cîţiva cîini care mi-au apărut în drum şi am aspirat nişte puf din copaci lucru care mi- a adus o senzaţie neplăcută , am reuşit să îi duc cu bine acasă pe nepoţii mei. De data asta nu am mai preferat să mai petrec nicio clipă la Complex Francezi, unde deşi este bine că s- au pus niscai mese de jucat tenis de masă , care reprezintă o atracţie pentru copii , şi sunt şi niscai bănci,unde se odihnesc cei mai în vîrstă,  mirosul care vine din zona Complexului Francezi nu e un lucru tocmaii plăcut aşa cum nu sunt nici cîinii din zonă. Cu care nu am nimic, dar care consider în continuare că ar trebui adunaţi , mulţi din ei făcîndu-şi veacul, ca şi unii din oamenii străzii, în fostul dispensar TBC care devine pe zi ce trece o ruină. Magda CONDOS- acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s